FIŞA SINTETICĂ A COMUNEI ŞICULA
INFORMAŢII UTILE DESPRE LOCALITĂŢILE COMUNEI ŞICULA
Comuna Şicula este compusă din 3 sate şi anume : ŞICULA – reşedinţa de comună,satul CHERELUŞ şi satul GURBA .
– localitatea reşedinţă de comună Şicula aici se află şi Primăria comunei ,având adresa : Şicula nr.200,nr.tel.0257/326202; 0257/326008 ;0257/326044 , adresa e-mail : primariasicula@clicknet.ro sau primariasicula@yahoo.com ;
– Căminul Cultural Şicula ,adresa : Şicula nr.270 ;
– Şcoala Generală Şicula având adresa : Şicula nr.270,nr.tel.0257/326016 ;
– Dispensarul Uman Şicula -Cabinet Medical Individual dr.Oniţa Viorel-Dorel ,Şicula nr.151,nr.tel.0257/326033 ;
– Farmacia ( Punct farmaceutic Timişoara ) aflată în incinta Dispensarului Medical Uman Şicula ;
– Postul de Poliţie Şicula -Şicula nr.272 -nr.tel.0257/326010 ;
– O. P. R.M. Ineu – Ghişeul Şicula (Poşta Şicula ) -Şicula nr.270,nr.tel.0257/326030 ;
Transportul : este asigurat cu autobuze care circulă astfel :
– spre Arad , Şicula -Arad – plecare 510 – sosire de la Arad – Şicula 1430
– plecare 600 – sosire de la Arad – Şicula 1650
– spre Ineu , Şicula – Ineu – plecare 625 ; 730 ; 1510 ; 1620 ; 1910
– sosire de la Ineu – Şicula 1445 ; 1600 ; 1845
–satul Chereluş :
– Căminul Cultural Chereluş-Chereluş nr.216 ;
– Şcoala Generală Chereluş-Chereluş nr.197,nr.tel.0257/325858 ;
– Dispensarul Uman Chereluş-Cabinet Medical Individual dr.Şeredan Ramona-Ioana -Chereluş nr.213,nr.tel.0257/325870 ;
Autobuze : spre Ineu , Chereluş – Ineu – plecare 615 ; 715 ; 1505 ; 1615 ; 19 00
– sosire de la Ineu – Şicula 1455 ; 1610 ; 1855
–satul Gurba :
– Căminul Cultural Gurba-Gurba nr.386 ;
– Şcoala Generală Gurba – Gurba nr.385,nr.tel.0257/325588 ;
– Dispensar Uman Gurba -Cabinet Medical Individual dr.Tripa Septimiu-Gurba nr.386
Autobuze :spre Arad , Gurba -Arad – plecare 545 – sosire de la Arad – Gurba 1440
spre Ineu , Gurba – Ineu – plecare 615 ; 715 ; 1505 ; 1610 ; 19 00
– sosire de la Ineu – Gurba 1450 ; 1605 ; 1855
MONOGRAFIA COMUNEI ŞICULA
Comuna Şicula este situată în partea de vest a ţării la intersecţia dintre Banat şi Crişana.Este una dintre cele mai străvechi vetre româneşti Arădene din pridvorul “Ţării Zarandului “ Comunităţile umane de sub poalele Munţilor Codrului şi Zărandului ,de pe firul Crişului Alb până la Câmpia Aradului ,încep să evolueze în epoca bronzului şi fierului ,când în spaţiul arădean apare o mare bogăţie de dovezi arheologice ,care atestă cele mai vechi comunităţi dacice din Transilvania şi Banat.
Este aşezată la o distanţă de 46 km ,de municipiul Arad şi la 6 km de oraşul Ineu
Comune învecinate : comuna Şicula are ca vecin la răsărit oraşul Ineu ,la sud comuna Seleuş, la Apus comuna Zărand ,Sintea Mare şi Şepreuş ,iar la Nord comuna Cermei .
Comuna Şicula este compusă din trei sate : ŞICULA – reşedinţa de comună,satul CHERELUŞ şi satul GURBA .
Distanţa satului CHERELUŞ de reşedinţa de comuna este de 6 km şi GURBA 3 Km.
Teritoriul comunei ocupă o suprafaţă de 129,3 km2 are relief de câmpie şi este străbătută de Crişul Alb şi Pârîul Teuz ,Gut şi Iacober.
Urme ale vieţii populaţiei pe aceste meleaguri (monede dacice ) descoperite atestă că satul Chereluş a existat ca comunitate în secolele III – II înaintea lui Hristos. Tezaurile dacice sunt cele mai grăitoare mărturie că strămoşii noştrii dacii s-au născut pe aceste pământuri ,au rămas neclintiţi aici ,continuându-şi bogata lor viaţă materială şi spirituală peste veacuri ,lăsând moştenire din generaţie în generaţie ,valori nepieritoare care au înscris neamul românesc în universalitate.
Localităţile care compun comuna Şicula ,apar atestate documentar încă din secolul al XIII –lea .
Localitatea Şicula apare din anul 1233 sub numele de “Sycola” ;
Localitatea Chereluş apare din anul 1334 ,nume dat dupa ocupaţia populaţiei româneşti de aici, lucrători şi negustori de cherestea de lux Keriiloz;
Localitatea Gurba ,este atestată documentar din anul 1213 ,când apare sub denumirea de Villa Gurba .
Evoluţia localităţilor Şicula ,Chereluş,Gurba în perioada medievală este aproape asemănătoare istoriei întregii zone a Ineului fiind înrâurită de istoria cetăţii medievale a Ineului.
Cea mai veche dovadă arhelogică o reprezintă monedele dacice din Chereluş datate din sec.al
II –lea i.Hr.reprezentând pe avers capul Hercules ,iar pe revers calul si călăreţul.
Existenţa unui tezaur monetar la Chereluş demonstrează faptul că în acest spaţiu de pe albia Crişului Alb şi din largul Câmpiei Aradului ,aşezările dacice erau puternice economic ,social –politic şi spiritual.
Dezvoltarea urbanistică a celor trei localităţi a fost puternic marcată pe perioada dominaţiei habsburgice când măsurile de sistematizare iniţiate de Maria Tereza au dus la configuraţia spaţială a acestora care s-a păstrat până în zilele noastre : trama stradală rectangulară ,compoziţie clasică:două axe principale(perpendiculare) pe direcţia N-V/S-E la a căror intersecţie se dezvoltă un mic centru de comună format din clădirile mai importante : biserica,şcoala,primăria ,străzi largi aerisite,cu sistem de rigole pentru scurgerea apelor pluviale ,gospodării tradiţionale :clădirea de locuit şi anexele gospodăreşti pentru animale şi unelte agricole,organizate printr-un spaţiu inclus care delimitează partea construită de grădina de legume ,pomi fructiferi ,viţă de vie,etc.
Şi teritoriul extravilan a fost sistematizat tot în această perioadă,s-au făcut lucrări de canalizare orientate spre Crişul Alb,lucrări de desecare (în mod special pe teritoriul Chereluşului care era situat într-o zonă mlăştinoasă)precum şi desţeleniri,defrişări (locuitorii Chereluşului prestau munci în pădurile din împrejmuiri).
STRUCTURA : (DATE GENERALE )
Căi de acces către comunitate .
-Comuna Şicula este legată de restul Judeţului prin artere de circulaţie modernizate (în general ) care asigură facilităţi cu toate punctele principale astfel :
– D.N. 79 A –traverseză comuna de la est la vest prin localităţile Şicula şi Chereluş , asigurând legătura cu : Vârfurile –Sebiş –Ineu –Chişineu Criş –Vărşand (pct. de frontieră ) –Drum asfaltat
– D.J. 709 –traversează comuna de la Nord la Sud ,prin localităţile Şicula şi Gurba ,asigurând legătura cu : Cermei –Seleuş –Pâncota –Şiria –Horea-Arad
-D.J. 791 –Chereluş –Sintea Mică –Olari –Sântana –Zimand ,este un drum nemodernizat ,datorită faptului că legătura este întreruptă în zona Crişului Alb ,podul fiind abandonat şi deteriorat ,iar drumul impracticabil.
DISTANŢE
-Faţă de vama Vărşand = 55 km
-Faţă de oraş Ineu 8 Km ; Pâncota 14 km ; Chişineu –Criş 24 km
-Faţă de aeroportul Arad 48 km
-Faţă de autostrada (Bucureşti –Piteşti = 680 km)
Drumuri comunale (Străzi)
-Şicula = DJ + DN = 5 ,25 km asfaltat
Drumuri = 13,5 km – pietruit
Drumuri = 2 km -pământ
-Gurba = DJ = 1,3 km –asfaltat
Drumuri = 11,8 km –pietruite
Drumuri = 2 km –pămînt
-Chereluş = D.N.= 2,5 km asfaltat
Drumuri = 8,9 km pietruite
Drumuri = 1,5 km pământ
1.APA
-TOTAL km reţea apă existentă = 12,5 km (loc.Şicula )
-Total km reţea apă necesară = 35 km (Gurba + Chereluş)
-Consumatori existenţi = 2050 persoane (Şicula )
-Consumatori potenţiali = 3570 persoane
-Puţuri = cca 1600 puţuri
-Foraje de adâncime = 1 foraj la 200 m adâncime
-Cişmele stradale = 5 buc. (Şicula)
-Canalizare existentă = 1 km
-Canalizare necesara = 46 km (total comuna)
-fose –fose septice = 280 decantoare –vidanjabile
-Staţie epurare apă –canal = nu avem
2. ELECTRICITATE
-Starea stâlpilor e bună (majoritatea din beton armat )
-Posibilitate extindere reţea = cca 4 km = la zonele industriale şi intravilanele lor
3. GAZ METAN
-Distanţa până la magistrala = 0,5 km (magistrala trece prin extravilanul comunei )
-cota de consum = consumul anual de gaze pentru întreaga comună estimate = 3759,0 mii mc.
-consumatori(potenţiali) = la nivel de gospodării = 1200 gospodării
-consumatori la nivel industrial : 30 unităţi economice şi unităţi industriale
4. TELEFONIE
-fixă – nr.abonaţi = 580 abonaţi
-mobilă = 1700
-antenă = 1 bucată “ ORANGE”
-televiziune prin cablu = Da = 1850 abonaţi
-Internet = 250 abonaţi
-Săli informatică = 2 sală pentru 30 locuri
-Site de prezentare = 1 www.sicula.ro
5.MANIPULĂRI DEŞEURI
-Nu există o platformă ecologică
-Există trei gropi de gunoi în cele trei localităţi colectându-se cca .23 tone /lunar .În prezent gunoiul este colectat de către Primăria oraşului Ineu ,urmând ca în cel mai scurt timp cele 3 gropi existente pe raza comunei Şicula să fie închise.
6.POPULAŢIE = 4.530 pers.
-Vârstă –Tineri între 0 – 20 ani = 828 pers;
– Persoane peste 65 ani = 1118 pers.
-sex 2199 bărbaţi şi 2331 femei
-etnii – română
Religii : ORTODOXĂ,PENTICOSTALĂ,ADVENTIŞTI DE ZIUA A VII-A ,BAPTIŞTI
7. CLIMA ,VEGETAŢIE ,FAUNĂ ,SOL
Climă temperată blândă ,specifică Ţării Zarandului ,relativ umedă (normală )
Vegetaţia este specifică zonei de câmpie ,predominând vegetaţia ierboasă .Pădurile sunt rare,
comuna Şicula având cca.200 Ha ,dar nu este situată în perimetrul administrativ al comunei .
-Solul este de tip cernoziom şi face parte din zona III de fertilitate
-Au fost efectuate studii pedologice care au confirmat cele de mai sus.
8.INVESTIŢII
a) Extindere în cursul anului 2005 a reţelei de apă din loc.Şicula cu 1650 ml –investiţie finalizată
de la bugetul local;
-Grup sanitar ecologic la Căminul Cultural Şicula ,investiţie finalizată ,de la bugetul local
-Extindere reţele apă Şicula –închidere inele de capăt cu cca. 1350 ml –de la bugetul local –faza proiect P.T.
-Infiinţare alimentare cu apă loc.Chereluş –cca.20 km reţele (inclusiv aducţiunea) –faza proiect S.F. –parţial de la bugetul local ; parţial din surse finanţare internă .
-Grupuri sanitare ecologice la cele trei şcoli din comuna (Şicula ,Gurba şi Chereluş ) precum şi încălzire centrală a celor trei clădiri –faza proiect S.F. şi Expertizare clădiri –surse de finanţare externă ,obţinută de catre C.J.prin M.L.P.T.L. (eventual fonduri structurale )
-Infiinţare alimentare cu apă potabilă –loc.Gurba ,aducţiune gospodărie şi reţele (cca.16 km) din fonduri externe .Proiectul este inclus in Programul Guvernamental de alimentare cu apa la sate (H.G.1036 / 2004 )
Investitor M.T.C.T. ;Antrepenor “SOLEL BONEH INTERNAŢIONAL ,TAHAL JOINT VENTURE “ –din ISRAEL ;coordonator fiind C.J. Arad .
-Valoarea proiectului este de cca.400.000 Euro (100% MTCT)
-faza de proiectare ,S.F. ,P.T. –Autorizaţie de construire (A.C.)
-începerea lucrarilor –trim.II 2006
-punere în funcţiune –trim.IV 2006
b.Intreprinzători importanţi ai aşezării
-S.C.CATER LEMN SRL –Şicula = prelucrare lemn = 6 angajaţi
-S.C.ROMFORNI SRL – Şicula = cuptoare pizza = 15 angajaţi
-S.C. SIRLAD SRL = Şicula =Tricotaje = 200 angajaţi
-S.C.TONNELERIE MORGO SRL = Şicula = prelucrare lemn = 6 angajaţi
-S.C.OTIMAR PROD SRL –Şicula = detergenţi şi comerţ = 4 angajaţi
-S.C.IMPEX SRL Chereluş = componente auto şi mase plastice = 180 angajaţi
-S.C.TENUTA ELIANA AGRICOLA –Chereluş –Depozite cereale = 8 angajaţi
-S.C. PLEIADE S.R.L. CHERELUŞ =produse ceramice constr. = 3 angajaţi
Asociaţii agricole
-A.F. DOCHITA SPETAC Şicula –saivane şi vite = 4 angajaţi
-A.F.FEIEŞ PAVEL –Şicula –saivane = 2 angajaţi
-S.C.CRISTIAN FOREST SRL Şicula = crestere vite = 4 angajaţi
-A.F.NIEŞ SRL –Şicula –creştere vite = 3 angajaţi
-S.C.MICU BIOVET SRL Şicula =creştere fazani şi prod.veterinare = 4 angajaţi
-A.F.BEBEŞELEA –Gurba = saivane = 4 angajaţi
-A.F.CISMAŞ – Gurba = saivane = 2 angajaţi
-A.F.TIRA – Gurba = creştere vite = 3 angajaţi
-A.F. STREULEA – Gurba =saivane = 4 angajaţi
-A.F.BOLOG MOISE – Chereluş – Ferma agricola = 6 angajaţi
-A.F.SAVA -Chereluş – Ferma agricola de oi = 4 angajaţi
UNITĂŢI COMERCIALE
-S.C.FLORA SRL Şicula –comerţ = 5 angajaţi
-A.F.DANA SRL Şicula –comerţ = 3 angajaţi
-S.C.DELMAD SRL Şicula -comerţ = 2 angajaţi
-A.F.LARIDA SRL Şicula – comerţ = 2 angajaţi
-A.F.SEREDAN SRL Şicula – comerţ = 2 angajaţi
-A.F.TIRA SRL Gurba -comerţ = 2 angajaţi
-A.F.STALENA SRL Gurba –comerţ = 2 angajaţi
-A.F.CISMAŞ SRL Gurba – comerţ = 2 angajaţi
-A.F.CODRUŢA SRL –Gurba – comerţ = 2 angajaţi
-S.C.SAV SRL – Gurba – brutarie + comerţ = 5 angajaţi
-A.F.BRADEAN SRL Gurba -comerţ = 2 angajaţi
-A.F.CÂRJA Gurba –comerţ = 2 angajaţi
-A.F.BORLEA SRL Chereluş –comerţ = 2 angajaţi
-A.F.PĂCURAR SRL Cherelus -comerţ = 2 angajaţi
-A.F.DEHELEAN AURICA Cherelus –comerţ = 1 angajat
-S.C.DEHELEAN Cherelus –comert = 2 angajaţi
-S.C.LINA COM SRL –Chereluş –comerţ = 2 angajaţi
-S.C.VALIROM SRL –Chereluş –comerţ = 2 angajaţi
Persoane fizice autorizate
-Şicula = 6 persoane cu specific construcţii ,mecanică şi prestări servicii diverse;
-Gurba = 3 persone = prestări servicii
-Chereluş = 5 persoane = construcţii diverse ,prestări servicii
10.FACILITĂŢI PENTRU INVESTITORI
Primăria Şicula în ultimii ani ,a scos la vânzare însemnate suprafeţe de teren din păşunea comunală, pentru investitori .Conform prevederilor din P.U.G.s-au înfiinţat două zone industriale –la Chereluş există un nr.de cinci investitori italieni ,care deţin cca . 30 ha de teren ,parţial construit ,fiind puse în funcţiune diferite capacităţi de producţie .La Şicula deasemenea zona industrială este in curs de formare ,existând investitori care deja produc.
-Suprafaţa de teren care este destinată activităţilor economice pe întreaga comună va fi de cca 100 ha prevăzută şi in P.U.G.
-Conform prevederilor legale Primăria a procedat şi la vânzarea sau concesionarea tuturor spaţiilor comerciale şi serviciilor publice ( alimentare cu apă ,salubritate ,gaz metan ,etc.)
11. POSIBILITĂŢI ECONOMICE EXPLOATATE
-Păşune(cum se face păşunatul ) suprafaţă = 2154 ha
-zootehnie –bovine = 585 capete ; ovine = 8387 capete ; porcine = 2868 capete ; cai = 439 capete
Păsări = 16.895 capete ; 294 familii de albine
-microferme = 874
-Teren arabil -suprafaţă = 9581 ha
-culturi : grâu = 1670 ha ;orz = 610 ha ; porumb =1700 ha ;
Floarea soarelui = 350 ha ; Legume = 133 ha ;cartofi = 190 ha
-utilaje : Tractoare = 247 buc.; Plug = 166 buc.; Semănători = 215 buc.
Combine = 28 buc. ; Remorci = 60 buc.
-linie morărit -panificaţie- la Gurba există brutărie
12.TURISM ŞI AGROTURISM
În comuna Şicula până în momentul de faţă nu există nici un punct turistic dar există posibilităţi de înfiinţare a unor pensiuni de turism, comuna fiind traversată de Crişul Alb şi Pârâul Teuz.
13.CULTURĂ ŞI TRADIŢIE
Din punct de vedere cultural comuna Şicula se înscrie în limitele medii ale domeniului ,cea mai reprezentativă personalitate culturală ,care s-a născut aici ,este etno-muzicologul recunoscut Emil Monţia ,dar care şi-a desfăşurat activitatea în Şiria.
Comuna Şicula însă se poate mândri cu o adevărată tradiţie folclorică ,cultivată şi păstrată în limitele comunităţii ,până în timpul actual. În acest sens relevant este portul popular recunoscut în domeniu ,ca o ţinută deosebit de valoroasă .În comuna noastră,respectiv în localitatea Şicula şi în prezent se mai păstrează vie tradiţia din moşi strămoşi ,ţesutul în război a minunatelor costume populare viu colorate precum şi aşa numiţilor „laţi aleşi”,care au o foarte mare căutare atât în ţară cât şi în străinătate.Acest lucru este păstrat viu prin ţesătoarea Bun Maria din localitatea Şicula nr.446.La toate cele trei şcoli de pe raza comunei Şicula există câte un muzeu unde sunt păstrate atât costumele populare cât şi uneltele folosite de către înaintaşii noştri la munca câmpului ,monede ,vase din lut folosite la prepararea hranei ,precum şi alte obiecte ,păstrate cu multă grijă.În concordanţă cu portul este şi tradiţia muzicii populare locale care este reprezentată de cântăreţi cunoscuţi ,născuţi şi formaţi aici ca : FLORICA BRADU, CORNELIA CĂPRAR ,RODICA ARDELEAN ,CIPRIAN ROMAN ,etc. Anual în comuna noastră se organizează de sărbătoarea „CRĂCIUNULUI” ,mai precis în a doua zi de CRĂCIUN un spectacol al echipelor de căluşari,spectacol care se încheie cu un mare bal unde participă toată comunitatea.
PRIMAR,
RADIŢA AUREL –MIRCEA
